La 1 septembrie 2025, intră în vigoare un pachet de măsuri fiscale care include majorarea TVA-ului standard la 21% și creșterea accizelor pentru tutun și alcool. În paralel, în spațiul public, în special pe rețelele sociale, românii discută intens despre posibilitatea limitării sau chiar a dispariției plăților în numerar.
Anul trecut, propunerile de plafonare a tranzacțiilor cu bani cash au fost abandonate, dar acum preocuparea că statul ar putea restricționa complet utilizarea numerarului reapare în atenția publicului.
Digitalizare prin reguli, nu prin interdicții
Autoritățile au reacționat prompt la aceste discuții. Radu Burnete, consilier prezidențial, a explicat că „digitalizarea plăților înseamnă stabilirea unor reguli mai clare, nu eliminarea banilor fizici”. Scopul, a spus el, este combaterea evaziunii fiscale și a spălării de bani, fără a „bloca accesul oamenilor la propriile portofele”.
Burnete a subliniat că măsurile trebuie să fie transparente și bine comunicate pentru a evita confuziile.
Guvernul subliniază că obiectivul principal este fiscal: tranzacțiile mari în numerar sunt dificil de monitorizat și pot facilita economia subterană. În Uniunea Europeană, mai multe state au introdus deja plafoane pentru plățile cash – unele de 10.000 de euro, altele de doar 1.000 de euro.
România se confruntă cu o problemă majoră în colectarea TVA-ului, având unul dintre cele mai slabe rezultate din UE. Cu toate acestea, autoritățile recunosc că o interdicție totală asupra numerarului ar putea genera nemulțumiri, în special în zonele rurale, unde accesul la servicii bancare sau plăți digitale rămâne limitat.
Preferința românilor pentru numerar
Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), la sfârșitul anului 2024, în economie circulau bancnote și monede în valoare de 134,6 miliarde de lei, o creștere de 14,7% față de anul anterior. Peste 1,9 miliarde de bancnote, în special de 100 și 200 de lei, se aflau în afara sistemului bancar, fie în buzunarele cetățenilor, fie în casete de valori sau ascunse în gospodării.
Această preferință pentru cash reflectă neîncrederea în bănci, comisioanele percepute de acestea și obiceiul tradițional de a economisi „pentru zile negre”. România rămâne una dintre puținele țări din Europa unde astfel de practici sunt încă predominante.
Lecția din 2023
În 2023, Guvernul Ciolacu a încercat să introducă un plafon de 5.000 de lei pentru încasările zilnice în numerar de la persoane fizice, cu planuri de reducere la 2.500 de lei. Propunerea a declanșat proteste din partea micilor comercianți, transportatorilor și cetățenilor afectați de costurile asociate cu instalarea POS-urilor și depunerile bancare.
După doar câteva săptămâni, autoritățile au retras măsura, recunoscând că „momentul ales și comunicarea nu au fost potrivite”. A fost o lecție importantă, care a demonstrat că orice schimbare în utilizarea numerarului necesită pași graduali, consultări publice și o comunicare eficientă. În caz contrar, există riscul ca măsura să fie respinsă atât de cetățeni, cât și de mediul de afaceri.
Ce prevede pachetul fiscal din 2025
Pachetul fiscal aprobat în primăvara anului 2025 nu include nicio prevedere care să interzică utilizarea sau deținerea numerarului. Schimbările principale vizează creșterea TVA-ului și majorarea accizelor pentru produse precum alcoolul și tutunul, considerate dăunătoare, cu scopul de a reduce deficitul bugetar.
În același timp, Ministerul Finanțelor va extinde raportarea în timp real a datelor de la casele de marcat și va promova campanii de educație financiară pentru a încuraja plățile digitale. Surse din instituțiile fiscale indică posibilitatea reintroducerii plafoanelor pentru tranzacțiile în numerar, dar la un nivel care să nu afecteze plățile obișnuite ale cetățenilor.
Mesajul autorităților pentru cei care preferă numerarul
Pentru cei care aleg să-și păstreze economiile în numerar, autoritățile transmit că nu vor confisca banii și nici nu vor interzice utilizarea bancnotelor. Totuși, la nivel european, tendința este de a fiscaliza tranzacțiile mari. După cum afirmă oficialii, „poți plăti cum dorești, dar pentru sume mari trebuie să existe o urmă fiscală”.
Provocarea Guvernului este de a găsi un echilibru între dreptul cetățenilor de a folosi numerar și necesitatea de a reduce deficitul bugetar. Cheia succesului, spun cei implicați, constă în comunicarea clară, anticipată și în evitarea măsurilor care pot părea o limitare a libertăților financiare.
